Recommended lecture of the month - October 2013 - The Boundaries of EC Competition Law. The Scope of Article 81 - Okeoghene Odudu

"The Boundaries of EC Competition Law. The Scope of Article 81",
Okeoghene Odudu
Oxford University Press, General Editors: Paul Craig and Grainne de Burca, 2006
Available on-line at Amazon - http://www.amazon.co.uk/The-Boundaries-EC-Competition-Law/dp/0199278164. 

The competition restriction embedded in the current article 101 of the Treaty on the Functioning of the European Union (TFEU) is often taken as a standard provision of the competition law in the European Union. It is a legal provision written in plain language and rather short, compared to other provisions in the TFEU.  However, the article 101 is rich in meanings nd for this reason the restrictions to enter into anti-competitive agreements should never be viewed and applied in a simplistic way. 

Any study and attempt to clarify the right meaning and application of article 101 TFEU has an amplified effect, due to the fact that all the prohibitions of the competition restraints, in the legislations in the Member States are shaped on this provision. Article 101 TFEU is the "mother" of all such provisions in the legislation of the Member States and not only, as the EU model looks attractive and inspires legislators in many other jurisdictions outside EU

Okoghene Odudu intention is to bring the meaning and the application of article 101 TFEU back to what should be its roots, after decades when the primary goal of the public enforcement of article 101 has been related mostly to the achievement of the internal market of the European Union.

In his view the article 101 TFEU and the restrictions of the collusive practices contained therein are entirely justified by the allocative inefficiencies that flow from such practices whilst the possibility to exempt certain practices from the interdiction, based on article 101 (3), is based on the achievement of productive efficiencies which compensate the allocative inefficiencies.  According to Mr.Odudu, the correct application of article 101 TFEU (former article 81) must take into account both the allocative and productive efficiency and any conclusion of whether or not an infringement took place should be done by balancing the two and by reading properly the net result.  

Although Okeoghene Odudu uses almost entirely legal terms and vocabulary in support of the approach he proposes, without recurring much to economic theories, his plea goes hand in hand with the recent trend in EU which favors a more extended use of economic arguments and analysis in the enforcement of the competition rules - see for instance the Best Practices for the submission of economic evidence and data collection in cases concerning the application of article 101 and 102 TFEU and in merger cases, issued by the European Commission as a Staff Working Paper in 2011. 

The only critic I could make to the sound approach of Okeoghene Odudu is that he is rather shy on proposing improvements of the basic EU competition regulation.  Are the conditions specified by article 101 (3) TFEU a good and workable test for measuring productive efficiency? Rather not.

Particulary the conditions not to impose on the undertakings concerned restrictions which are not indispensable to the attainment of the productive efficiency and not to afford such undertakings the possibility to eliminate the competition in respect of a substantial part of the products in question, are burdensome and raise the standard of proof for such efficiencies at incredibly high levels - a  true "probatio diabolica".  

Hence, de lege ferenda, the article 101 (3) should be amended in such a way as to allow its application in any competition case.

Before this will happen it is worth that every competition practitioner, on the public or private side of the enforcement, reads the arguments of Okeoghene Odudu and takes them into consideration in the application of the prohibition to collude to specific cases and situations.

Interview with Valentin Mircea - Competition Policy International (CPI) - looking to the past and looking to the future

Interview with Valentin Mircea - Competition Policy International (CPI)

Analiza de către Consiliul Concurenței a tranzacției GFR/CFR nu este o formalitate

Să ofer pentru toată lumea câteva clarificări în legătură cu obligațiile Grup Feroviar Român în ceea ce privește CFR și obținerea autorizării Consiliului Concurenței:

1. Tranzacția putea fi notificată încă de acum 3 luni - din iunie 2013 - iar până acum decizia de autorizare sau de respingere ar fi fost, poate, deja emisă sau în orice caz aproape de final. Nu s-a întâmplat acest lucru dar se știa că analiza Consiliului Concurenței durează cel puțin câteva luni - au fost declarații exprese ale conducerii Consiliului + consultanții ar fi trebuit să știe care sunt termenele.

2. Consiliul Concurenței emite O DECIZIE - nu un aviz - care poate fi de autorizare cu condiții (exemplu: renunțarea la/vânzarea unor active) sau de respingere.

3. Pentru evaluarea efectelor tranzacției în intervalul de maxim 5 luni de la primirea tuturor informațiilor necesare Consiliul Concurenței realizează O INVESTIGAȚIE.  

4. Plata INTEGRALĂ a prețului se poate face oricând după semnarea contractului de vânzare-cumpărare și nu este condiționată de decizia Consiliului Concurenței. Dacă decizia este de respingere prețul este, desigur, restituit.  De cele mai multe ori pentru a garanta că achizitorul are banii dar și pentru a facilita returnarea prețului, în caz de refuz al autorizării, prețul integral este plătit într-un cont escrow (custode).  

În concluzie: procedura care trebuie parcursă de GFR în fața Consiliului Concurenței nu este nici pe departe o formalitate, ci este o procedură complexă care poate rezulta inclusiv în respingerea autorizării preluării CFR de către GFR.  Autorizarea va depinde, până la urmă, de angajamentele pe care și le va asuma GFR - în principal cesiuni de active - care vor fi supuse inclusiv observațiilor din partea terților interesați în cadrul unui test de piață.

Dacă reducerea tarifelor de terminare a apelurilor chiar ar fi un dezastru, acesta era unul previzibil

Greii din telecom cer ANCOM să schimbe radical planul de reducere a tarifelor de interconectare

ieri, 20:13Autori: Adrian Seceleanu , Adrian Dumitrache

Citeste si:

Dan Nica întăreşte vocea Cosmote, Orange şi Vodafone în disputa cu ANCOM. “Ar fi de acceptat un asemenea model? Nu”

KPMG: Statul român pierde taxe de 13 mil. euro iar operatorii venituri totale de 206 mil. euro dacă tarifele de interconectare scad cum cere ANCOM

Dacă tarifele de interconectare vor fi reduse de anul viitor de la 3 eurocenţi / minut la 0,86 eurocenţi / minut, statul va pierde taxe de 13 mil. euro / an, iar companiile de telecom venituri totale de 206 mil. euro, potrivit unui studiu al KPMG, finanţat de o asociaţie a Cosmote, Orange şi Vodafone.

Planul Autorităţii de Regle­mentare în Comunicaţii (ANCOM) de a impune, peste trei luni de zile, o reducere cu 71% a tarifelor de interconectare practicate de operatorii de telefonie mobilă nu ţine cont de realităţile de pe piaţă şi va avea ca efect doar o reducere a capacităţii companiilor de a investi în reţele de voce şi internet mobil de ultimă generaţie, au declarat, în cadrul unei conferinţe, directorii generali ai Cosmote, Orange şi Voda­fone, cei mai mari operatori de telefonie mobilă de pe piaţă.

Una dintre cele mai serioase probleme provocate de acest plan este aceea că după ce tarifele de interconectare din România vor fi mai mici decât cele din Germania sau din alte ţări din lume, operatorii locali vor pierde o sursă importantă de venituri şi de profitabilitate, a a declarat Jean-François Fallacher, CEO al Orange România. „O asemenea scădere a tarifelor ar fi dăunătoare. Se pierd bani pe care companiile locale îi primeau de la operatori din străinătate.“

Întrebarea care se pune este ce vrea ANCOM să repare cu acest plan, în condiţiile în care în România sunt cele mai mici tarife de telecom din UE, iar traficul este unul dintre cele mai ridicate. „Trebuie să ne asigurăm că modelul rămâne sustenabil“, a spus Iñaki Berroeta, CEO al Vodafone România.

Şeful Romtelecom şi Cosmote, Nikolai Beckers, a afirmat că, pe lângă reducerea de venituri de 200 milioane de euro, trebuie luată în calcul şi investiţia în 4G în următorii ani, preconizată la 300 mil. euro.

„Vom avea o lip­să de 500 milioane de euro, o sumă importantă în contextul actual, care trebuie acoperită într-un fel sau altul. Una din opţiuni ar fi majorarea tarifelor practicate pentru clienţii finali, dar piaţa românească nu va accepta o astfel de măsură şi este normal să se întâmple aşa. Pe de altă parte, pentru a avea servicii de calitate şi o infrastructură bună, avem nevoie de investiţii şi, în acest context, trebuie să ajungem la un compromis cu autoritatea de reglementare“, a spus Beckers.

Statul va pierde anual taxe de 13 mil. euro, iar operatorii de telefonie mobilă vor pierde venituri de 206 mil. euro în cazul în care ANCOM nu îşi va schimba planul de a reduce de la 1 ianuarie 2014 tarifele de interconectare ale operatorilor de la 3,07 eurocenţi pe minut la 0,86 eurocenţi / minut, potrivit unui studiu realizat de KPMG la solicitarea Asociaţiei Operatorilor Mobili din România (AOMR), o organizaţie care grupează Cosmote, Orange şi Voda­fone - cele mai mari companii locale de comunicaţii mobile.

Statul va pierde venituri din TVA de 3,6 mil. euro şi 9,5 mil. euro din impozitul pe profit, a spus Ciprian Negură, senior manager, Telecom Advisory la compania de audit KPMG.

În ceea ce priveşte operatorii, impactul net va fi de aproape 60 mil. euro pe an, în condiţiile în care odată cu scăderea veniturilor de 206 mil. euro şi costurile companiilor de comunicaţii se vor reduce cu aproximativ 146,7 mil. euro. „Reducerea este mai mare la capitolul venituri decât la capitolul costuri. Aceşti bani (cei 60 mil. euro - n. red.) se taie direct de la fondurile alocate investiţiilor şi construirii de infrastructură“, a spus Negură. România va avea ca rezultat al acestei decizii a ANCOM o industrie de telecomunicaţii „low-cost“ cu investiţii „reduse“, a adăugat el.

ANCOM ar trebui să asculte cu atenţie toate opiniile şi în special „argumentele bazate pe costuri financiare“ legate de evoluţia tarifelor de interconectare pentru operatorii de telefonie mobilă şi să ia o decizie care să nu creeze „uriaşe probleme“ şi să ducă Româ­nia într-o „extremă“ între ţările Uniunii Europene, a declarat pe de altă parte ministrul societăţii informaţionale Dan Nica în cadrul conferinţei organizate de Asociaţia Operatorilor Mobili din România (AOMR).

În intervenţia sa, ministrul a susţinut indirect punctul de vedere exprimat de cei trei operatori, respectiv acela că ANCOM ar trebui să nu propună o reducere atât de brutală a tarifelor de interconectare de la 1 ianuarie 2014, de la 3,07 eurocenţi pe minut la 0,86 eurocenţi / minut.

„Ceea ce cred eu este că România are nevoie ca întotdeauna de înţelepciune şi de găsirea unui echilibu just. Deci nu poţi să te compari cu alte ţări din UE, să faci un benchmark atunci când vorbeşti de tarifele de terminare fără să te uiţi la faptul că tarifele tale de retail sunt deja cele mai mici din Europa. Trebuie să existe un echilibru care să conducă la o decizie foarte înţeleaptă în domeniu pentru că o decizie care ar putea să fie nefundamentată ar putea să conducă în mod evident la o încetinire sau o stopare a investiţiilor în 4G, lucru pe care nu ni-l dorim sub nicio formă. În domeniul tarifelor de termuinare s-au luat diverse decizii, s-au adoptat diverse modele. (…) eu nu cred că nu s-au făcut studii de impact ci că pur şi simplu nu s-au avut în vedere o mulţime de factori când s-a luat această decizie care este, nota bene, obligatorie pentru toate ţările Uniunii Europene. Unele ţări au adoptat un anumit model ( de calculare a tarifelor de interconectare - n. red.) - LRIC pur - care este un model care nu ia în considerare foarte multe costuri, cu licenţe, sau alte costuri care sunt considerate că nu au legătură cu tarifele de terminare“, a spus Nica.

Ministrul a adus apoi în discuţie faptul că anul trecut statul român a încasat de la Cosmote, Orange, RCS&RDS şi Vodafone aproape 700 de milioane de euro în urma unei licitaţii prin care operatorii au achiziţionat spectru radio pentru servicii de date mobile 4G şi şi-au reînnoit dreptul de utilizare pentru frecvenţele deja utilizate.

„Dacă această sumă (de 700 mil. euro - n. red.) nu este recunoscută la calculul tarifului de terminare pentru o perioadă de timp acest lucru ne creează şi va crea o problemă“, a spus Dan Nica. „De asemenea, vrem să dezvoltăm 4G - iar ca să dezvolţi 4G ai nevoie de o mulţime de echipamente care trebuie să fie instalate într-o mulţime de locaţii şi care trebuie să le amplasezi pe teritoriul ţării care nu este nici foarte mic şi nici foarte uşor de acoperit datorită diferenţelor de relief. Dacă investiţiile în 4G nu sunt luate în considerare deloc la calculul tarifelor de terminare, nici măcar ca un procentaj, această chestiune nu va fi foarte stimulativă pentru investiţiile 4G şi atunci vom fi bucuroşi că vom avea un tarif de terminare care este comparabil cu cel din Franţa, şi fără (a avea - n.red.) reţele 4G. Sau (vom avea - n. red.) reţele 4G în Bucureşti şi când am ieşit afară din Bucureşti - nu (vom avea - n. red.). Ar fi de acceptat un asemenea model? Nu“, a punctat ministrul.

În încheierea intervenţiei susţinute în faţa directorilor generali ai Cosmote & Romtelecom, Orange şi Vodafone, şi a vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei Valentin Mircea, ministrul a sugerat că ANCOM trebuie să asculte toate argumentele aduse de industrie.

„Eu îi felicit pe cei de la ANCOM pentru că au o consultare foarte activă în care toate punctele de vedere şi modelele, mai ales argumentele care sunt bazate pe costuri financiare şi pe predicţiile normale care se fac în asemenea situaţii sunt analizate, astfel încât şi în acest domeniu România să fie un exemplu de înţelepciune şi nu un exemplu în care te afli într-o extremă sau în alta, lucru care ar putea să creeze uriaşe probleme.“

Pe de altă parte, Valentin Mircea, vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, a spus şi el că i se pare că modelul utilizat de ANCOM este „sever şi uşor excesiv“, adăugând însă că operatorii ar trebui să înceteze să se plângă de acest lucru, în condiţiile în care planul este anunţat de ani de zile de Comisia Europeană şi nu constituie altfel nicio surpriză. „Operatorii trăiesc din nostalgie uneori. Se ştia foarte bine că se ajunge aici. Eu înţeleg regretele, dar nu cred că ajută“.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.10.2013

3G este o necesitate, 4G este un ideal - deocamdată.

Ziarul Financiar, 4 octombrie 2013

Mircea, Consiliul Concurenţei: Operatorii să folosească la maxim 3G, reţelele 4G să fie construite unde este cerere

ieri, 23:30Autor: Adrian Seceleanu

Operatorii de telefonie mobilă din România ar trebui să exploateze în primul rând la capacitate maximă tehnologia 3G înainte de a trece la reţele 4G – care ar trebui implementate doar în zone urbane unde există care cer aceste servicii, a declarat Valentin Mircea, vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei, în cadrul unei conferinţe organizate de Asociaţia Operatorilor Mobili din România (AOMR).

“Unde sunt eu mai reticent … toată lumea spunea de 4G. Sevorbeşte de 4G şi de viteze de internet din ce în ce mai mari. Cred că întâi trebuie să ne gândim la 3G şi la folosirea sa la capacitate maximă iar 4G să vină ca un complement ulterior, în condiţiile în care piaţa în sine va cere aceste servicii, şi în zonele în care va fi necesar.

E adevărat că 4G poate acoperi şi zonele rurale, dar este evident că 4G-ul este mai util şi poate fi monetizat mult mai bine în centrele urbane şi centrele de business, care au nevoie de viteze mult mai mari de date”, a spus Mircea.

El a adăugat că deşi Europa este în competiţie cu SUA sau Asia în ce priveşte acoperirea cu servicii de date 4G, autorităţile comunitare nu ar trebui să împingă operatorii spre dezvoltarea de asemenea reţele. “Cred că şi reglementatorii de la Comisia Europeană trebuie să asculte în primul rând vocea pieţei. Este o competiţie între continente, dar aceasta nu înseamnă că poţi grăbi lucrurile, pentru că operatorii trebuie să finanţeze de undeva aceste investiţii”.