Recommendation of the month - December 2013

This is the last month of the year and people prepare and get in the mood of the winter holidays. Hence I am not keen to suggest you take some of the precious time which should be spent with your families for some boring legal or economic lecture.

Instead I will share with you my reading plans for the winter holidays. 

The most important book I intend to read until the beginning of January 2014 is ”The Downing Street Years” by Margaret Thatcher.  We should not forget that 2013 is the year when of the most astonishing persons (not just among the ladies) in history passed away. I am, of course, an admirer of what Margaret Thatcher has done. In short - sound policies for sound economies. 

I started this book, published by Harper Press in 2011, some time ago but my limited time in 2012 and 2013 did not allow me to finish it. I got to page 124 out of a staggering 862 pages full of details of what happened in the mind and in the heart of the ”Iron Lady” (yes, she did have a heart) during her (mostly) tough years in office.  I do not consider that Margaret Thatcher was perfect but her way of seeing the things and findings the way through the problems is amazing. In a world (politics) full of shaky people the lady was”not for turning” and this is a kind of attitude which we will always have in short supply. Anyway, I have a long story ahead of me. I will get through it with great interest.

I have ambitious plans for the winter holidays but the most ambitious plan is to only do this: reading.  

As such I do not recommend you any lecture now but I urge you to use this time of the year for caring about the precious living beings and things in your life! You will have enough time for the rest in the rest of the year. 

Speaking of which, I wish you a very competitive 2014!

Opiniile mele în cadrul analizei ”4G - Sfârșitul restricțiilor”

Analiza a fost publicată în revista Business Magazin din 9-15 decembrie 2013, sub semnătura dlui.Dorin Oancea și a dlui.Adrian Seceleanu.

Întrebare - Va exista un impact pozitiv al rețelelor 4G în competitivitatea companiilor nu doar de IT sau software/online din România în raport cu alte țări din regiune sau din lume? 

Opinie Valentin Mircea: 

“Tehnologia 4G va contribui la conectarea mai rapidă a operatorilor economici, iar impactul cel mai mare va fi asupra industriilor conexe comunicațiilor - IT și online. Modalitatea în care și alte sectoare economice vor putea beneficia de avantajele 4G va depinde și de pregătirea acestora pentru a folosi aceste avantaje - de exemplu există un potențial mobile pentru comerțul de retail. În România tehnologia LTE are particularitatea că va reuși să elimine multe dintre «zonele albe» în ceea ce privește accesul la internetul de mare viteză, zone datorate penetrării mai lente în mediul rural, de exemplu, a rețelelor de fibră optică.

Printr-un efect de bumerang, extinderea tehnologiei 4G va da în același timp un impuls și dezvoltării rețelelor broadband fixe - din momentul când consumatorii se vor ”învăța” cu noile viteze, operatorii de telefonie vor fi sub presiune să ofere astfel de viteze, în cadrul pachetelor lor de servicii, indiferent de mediul folosit, astfel încât vor trebui să construiască sau să achiziționeze rețele fixe de date de mare

viteză”.

Întrebare - Vor stimula aceste lansări o creștere a competiției între Orange, Vodafone și Cosmote/Romtelecom - cele mai mari grupuri de comunicații de pe piață?

Opinie Valentin Mircea:

”Probabil că nu. În primul rând, sunt un sceptic al utilității extinse a tehnologiei LTE și consider că aceasta ar trebui să deservească în primul rând zonele cu densitate de popula]ie mai mare și zonele care sunt sau care pot deveni în curând poli de dezvoltare economică. Pentru restul, o acoperire 3G solidă, peste ceea ce există acum, ar fi suficientă. Concurența între operatori nu va fi amplificată foarte mult de apariția rețelelor 4G, așa cum nu a suferit un impact considerabil nici după introducerea tehnologiei 3G, care a marcat un moment de cotitură chiar mai important, raportat la standardul GSM. Din punctul de vedere al concurenței, mai important decât introducerea LTE și a extinderii sale în teritoriu vor fi tarifele practicate de operatorii de telefonie mobilă pentru accesul la internetul mobil de mare viteză.”

Profesioniștii Concurenței

M-am hotărât să inaugurez o serie nouă de materiale pe acest blog, dedicată persoanelor cu adevărat specialiști în materia concurenței și care contribuie la susținerea principiilor și beneficiilor concurenței de ambele părți ale pieței - în sectorul public sau în mediul privat.

Ideea acestei serii mi-a venit după susținerea, la finalul lunii noiembrie 2013, a unui seminar pe tema programelor de conformare cu legislația de concurență, împreună cu Ewoud Sakkers de la Comisia Europeană, într-un fel de duplex București-Bruxelles. Seminarul ar trebui să fie primul dintr-o serie intitulată ”Profesioniștii Concurenței” și discutând cu Ewoud Sakkers mi-am dat seama că ”armata” celor care combat pe fronturile concurenței este mult mai mare decât se crede de obicei. Este adevărat, numărul profesioniștilor în acest domeniu este încă mai mic decât al celor care lucrează, de exemplu, în dreptul insolvenței, în ceea ce privește juriștii sau al consultanților fiscali în ceea ce privește pe cei cu studii economice.   Dar este un corp profesional solid iar în România numărul celor implicați în analizarea unor fenomene concurențiale, din perspectivă juridică sau economică, este în creștere. 
Toți cei care se alătură ”tagmei” profesioniștilor în concurență au nevoie de modele, cât mai aproape de ei, iar acestea există. Eu nu voi face decât să indic cine ar fi aceste modele, în România și în străinătate. Urmează ca fiecare să îi aprecieze și să îi urmeze, conform propriilor judecăți de valoare.
Prezentările pe care le voi face în cadrul blogului nu includ biografii și nu descriu toate activitățile și calitățile profesionale ale celor prezentați ci conțin doar câteva elemente importante, în măsură să contureze profilul celui prezentat și să justifice încadrarea sa în onoranta categorie a ”Profesioniștilor Concurenței”. În egală măsură unele dintre prezentări vor fi ceva mai subiective, în condițiile în care mă voi referi la persoane pe care le cunosc personal și cu care am interacționat.

Domnul Profesor Sorin David
Domnul Sorin David mi-a fost îndrumător, la două materii, încă de pe vremea studenției mele: la dreptul concurenței și la drept internațional privat. Este primul care mi-a deschis ochii asupra unei materii - dreptul concurenței - care era plină de substanță dar care părea ermetică și aproape neplăcută pentru studenții anului IV destul de preocupați de finalizarea studiilor (lucrare de diplomă, licență). 
A fost doar un prim contact cu dreptul concurenței dar trebuie să spun că mai mult decât materia în sine m-a impresionat acuitatea intelectuală a pe atunci mai tânărului cadru universitar.  Simțeam în modul său de abordare a problemelor o pronunțată aplecare spre aspectele practice ale dreptului - o adevărată gură de oxigen pentru niște studenți care asimilasem multe noțiuni dar care simțeau că ”plutesc” cumva deasupra realităților juridice de zi cu zi, la care trebuiau să răspundă în scurt timp, odată cu finalizarea studiilor. 
Domnul Sorin David ne-a arătat că ”se poate”, că dreptul este într-adevăr o știință care poate fi folosită și încă foarte util în situații practice! Nu a fost singurul dar a fost printre puținii, pe lângă Flavius Baias și Cătălin Predoiu.  
Am urmărit de la distanță cariera profesională a dlui.David și m-a impresionat constanța acesteia, precum și crearea, alături de dl.Baias - iar apoi fără sprijinul acestuia - a uneia din cele mai bune echipe de pe piața serviciilor juridice din România. 
Din momentul în care m-am alăturat Consiliului Concurenței, în mai 2009, interacțiunile pe plan profesional cu domnul profesor David s-au multiplicat. Am re-descoperit  pe profesionistul Sorin David și aceeași acuitate intelectuală pe care o remarcasem cu aproape 15 ani mai înainte.  Capacitatea sa intelectuală era și este însoțită de multă seriozitate și modestie, calități destul de rare la rândul lor. Cu deosebire cu ocazia dezbaterii rapoartelor de investigație emise de Consiliul Concurenței, am remarcat pertinența și chiar o anumită eleganță a argumentației folosite de dl.Sorin David, care reușește să convingă mai bine decât mulți alți colegi de breaslă, mai activi și mai combativi.  
Domnul Sorin David este printre puținii practicieni ai concurenței care înțelege substanța fenomenelor economice pe care se suprapun comportamentele pe piață ale operatorilor economici.  Așa cum trebuie să se întâmple în această ramură a dreptului, domnia sa este un jurist de profunzime, nu unul de suprafață.  
În paralel, domnul profesor Sorin David împreună cu colegii săi de la Facultatea de Drept a Universității București, dl.Flavius Baias și dna Adriana Almășan, a sprjinit înființarea și funcționarea Centrului de Studii în Dreptul Concurenței, o premieră în cadrul universităților din România.  Ideea acestui centru îmi aparține dar nu aș fi putut face ceva fără implicarea domnului profesor David care a alocat mereu timp centrului, cu toată agenda sa, întotdeauna deosebit de încărcată. Desigur, nu trebuie trecute cu vederea eforturile și energia doamnei Almășan în ceea ce privește centrul dar despre acestea voi vorbi, poate, cu altă ocazie. 
După aproape 5 ani de colaborare, chiar dacă din poziții diferite, pot să afirm fără dubiu că domnul Sorin David rămâne o referință în materie de competență profesională și un model de urmat în ceea ce privește dreptul concurenței (și nu numai). 
Un adevărat profesionist al concurenței.

Guvernul, domeniile web și taxele

Un proiect de hotărâre de guvern publicat zilele trecute de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale anunță că Statul dorește să permită Institutului  Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) să încaseze sume suplimentare de la deținătorii de domenii internet cu terminația ”.ro” și variații ale acesteia.  

Proiectul a iscat imediat dezbateri intense, pro și contra noii ”taxe” apărute din imaginația guvernului.

Unii, nu foarte mulți dar de bună credință, au fost de părere că ”bine le face guvernul celor care au rezervat și blochează, fără a folosi, domenii de internet”.  Adică, cum s-ar spune, există ”speculanți” în acest domeniu, un cuvânt devenit odios în anii 90 dar în mod nejustificat.  Aceștia ar tezauriza domenii doar cu scopul de le vinde ulterior celor care vor să le folosească.  Probabil că se întâmplă astfel de situații, deși teoretic domeniile web nu pot fi transferate decât cu titlu gratuit. Susținătorii noii taxe sunt de bună credință deoarece există destule situații în care domenii de internet care corespund cu numele unor persoane sunt înregistrate de alte persoane. Este cazul nefericit al lui Lucian Mîndruță, printre alții. Se spune că introducerea unei taxe de reînnoire anuală i-ar face pe deținătorii nelegitimi să renunțe la domeniile pe care le-ar fi  blocat.  Acest rezultat este însă îndoielnic. Dacă va stabili un nivel foarte ridicat al taxei, acesta va fi achitat de toți deținătorii de domenii .ro iar cei mai mulți dintre aceștia sunt deținători legitimi ai acestora și le folosesc.  Dacă taxa va fi mică, obiectivul invocat nu va fi atins.  

Deși am folosit expresia ”utilizare legitimă” versus ”utilizare nelegitimă” trebuie spus că vor fi greu de separat cei care se încadrează într-o definiție sau alta.  Chiar eu, ori de câte ori, am avut o idee nouă sau mă pregăteam să încep un proiect, rezervam imediat denumirea de web aferentă, odată cu solicitarea de înregistrare la OSIM a unei mărci omonime. Era o simplă măsură de prevedere.  Unele proiecte le puneam în aplicare imediat, altele erau amânate până la un moment mai favorabil.  Cât de legitimă era atitudinea mea? Eu aș spune că orice domeniu web care corespunde numelui sau denumirii ori unei mărci înregistrate trebuie să fie în afara oricărei suspiciuni de utilizare nelegitimă. 

Au fost însă și persoane care s-au opus noii taxe inventate de guvern dar mai degrabă din considerente de oportunitate sau etice.  S-a spus astfel că guvernul caută de fapt să facă rost de o sursă de finanțare sigură pentru ICI, o entitate deținută de către stat.  Observația este probabil corectă și aș adăuga faptul că ICI are nevoie de venituri dar acestea ar trebui să provină din dezvoltarea de software, una din cele mai bune afaceri la nivel mondial în acest moment și pentru mulți ani de aici încolo. 

Argumentația juridică, pro și contra noilor măsuri, a lipsit însă din dezbatere și consider că este momentul ca această să fie prezentată.  

Deținătorul unui domeniu web capătă această calitate prin semnarea unui contract cu ICI, operatorul registrului național de domenii web - ROTLD. Conform unei reguli vechi (și ”sănătoase”) de drept, contractul este ”legea părților”, adică are forță obligatorie, ca și legea. Contractul folosit de ICI, disponibil aici (http://www.rotld.ro/), este detaliat și destul de bine construit, însă în formatul unui contract de adeziune, care nu poate fi negociat/modificat în vreun fel.  Aici apare o primă problemă, cu însuși acest contract, care ar trebui să poată fi negociat iar în caz de neacceptare expresă, în scris, clauze cum sunt cele referitoare la dreptul ICI de a rezilia unilateral contractul nu sunt valabile, așa cum prevede art.1203 din Codul Civil. Contractul prevede pe de altă parte, în art.5, că ICI poate modifica unilateral contractul sau poate schimba serviciile furnizate. ICI poate invoca acest articol în favoarea sa dar poziția sa nu este atât de sigură iar întinderea modificărilor nu poate fi prea mare în condițiile în care această clauză nu poate face obiectul vreunei negocieri.  Nu poate fi valabilă o modificare a contractului care ar avea ca rezultat schimbarea întinderii sau naturii dreptului dobândit de deținătorul domeniului.  

În ceea ce privește acest drept o definire a sa este dificilă - contractul standard al ICI se referă în art.1 la cel care înregistrează domeniului ca fiind un ”cumpărător”, ceea ce ar duce la concluzia că ar fi vorba de un adevărat drept de proprietate asupra domeniului de internet. Din interpretarea celorlalte clauze rezultă însă mai degrabă că este vorba de un drept de utilizare, dar o utilizare perpetuă, nefiind prevăzută vreo limitare în timp. De asemenea, pct.20 din condițiile de înregistrare ale ROTLD prevede clar că ”Înregistrarea unui nume de domeniu nu conferă decât dreptul de folosință asupra sa”.

Dacă am interpreta dreptul deținătorului domeniului web ca un adevărat drept de proprietate perceperea oricărei sume ulterioare înregistrării ar fi pur și simplu inadmisibilă. Ar fi ca și cum statul ar vinde acest drept de mai multe ori, odată cu fiecare prelungire.  

În situația unui drept de utilizare perceperea unei taxe ulterioare înregistrării, fără a fi prevăzută inițial, ar constitui o intervenție brutală, prin norme legale, în cadrul unui contract de drept privat, ceea ce este, din nou, inadmisibil. Adică, ICI are dreptul de a modifica clauze contractuale, conform art.5, în limitele menționate, dar nu poate fi emisă o hotărâre de guvern prin care să se obțină direct același efect și care să permită orice modificare.  Altminteri, pe logica aceasta, statul ar putea să ne oblige data viitoare să plătim taxe pentru domeniu în funcție de numărul de cuvinte din site (!!). Sau altă trăznaie, că imaginație există.     

ICI invocă modelul folosit în multe state ale Uniunii Europene, inclusiv la nivel comunitar, de către EURid, organismul corespondent pentru ROTLD care se bazează pe sume plătite anual. Trebuie avut în vedere că perceperea de taxe anuale a fost folosită în respectivele state și la nivelul UE încă de la început, de unde rezulta clar că dreptul pe care îl dobândea cel care înregistra domeniul era temporar.  În mod firesc, taxele respective au cuantumuri mai reduse decât cele aplicate în prezent de către ICI.  

În concluzie, modificarea regimului de taxare a unui domeniu de internet administrat de ICI, avută în vedere în proiectul de hotărâre de guvern, nu poate avea loc în modalitatea propusă.  ICI are dreptul să solicite de la cei care au înregistrat domenii web plata costurilor de mentenanță dar pentru asta nu este nevoie de o hotărâre de guvern decât în măsura în care trebuie impuse obligații în sarcina ICI care să limiteze nivelul tarifelor. Tarifele percepute ar trebui să fie fundamentate strict pe costurile pe care le are ICI cu activități care sunt la rândul lor absolut necesare.  De exemplu, în acest tarif nu ar trebui să fie inclus costul participării ICI la conferințe internaționale (așa cum apare în expunerea de motive). Chiar dacă participarea ar fi utilă pentru ICI, ea nu este necesară pentru realizarea funcțiilor acestuia de ținere a evidenței domeniilor web. Activitatea de administrare a domeniilor internet este una destul de complexă dar nu este atât de costisitoare pe cât ar vrea ICI să se creadă (de exemplu, în loc de servere proprii, poate apela la găzduire în ”cloud”).  În plus, aprobarea nivelului  efectiv al sumelor percepute de către ICI, care este un monopol, ar trebui să fie făcută de către o autoritate de reglementare independentă (de exemplu, ANCOM), nu de către ministerul în subordinea căruia se află administratorul ROTLD.    

Tranziția către noul sistem trebuie să respecte câteva principii elementare de drept civil - nu este oportună și nu este legală intervenția statului printr-o hotărâre de guvern - și trebuie să respecte și drepturile dobândite de către titularii de domenii anterior datei la care modificările sunt operate.  Dacă noua modalitate de taxare a domeniilor web ar fi privită mai mult ca o sursă de venituri suplimentare pentru ICI, ar fi afectată o gamă largă de titulari de domenii web și ar risca să producă o migrație a utilizatorilor către alte orizonturi. În fața unor costuri ridicate impuse de ICI utilizatorii pot re-descoperi repede că internetul este o rețea mondială iar ICI poate re-descoperi, pe propria piele, ce înseamnă concurența!