Search This Blog

Thursday, December 12, 2013

Guvernul, domeniile web și taxele

Un proiect de hotărâre de guvern publicat zilele trecute de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale anunță că Statul dorește să permită Institutului  Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) să încaseze sume suplimentare de la deținătorii de domenii internet cu terminația ”.ro” și variații ale acesteia.  
Proiectul a iscat imediat dezbateri intense, pro și contra noii ”taxe” apărute din imaginația guvernului.
Unii, nu foarte mulți dar de bună credință, au fost de părere că ”bine le face guvernul celor care au rezervat și blochează, fără a folosi, domenii de internet”.  Adică, cum s-ar spune, există ”speculanți” în acest domeniu, un cuvânt devenit odios în anii 90 dar în mod nejustificat.  Aceștia ar tezauriza domenii doar cu scopul de le vinde ulterior celor care vor să le folosească.  Probabil că se întâmplă astfel de situații, deși teoretic domeniile web nu pot fi transferate decât cu titlu gratuit. Susținătorii noii taxe sunt de bună credință deoarece există destule situații în care domenii de internet care corespund cu numele unor persoane sunt înregistrate de alte persoane. Este cazul nefericit al lui Lucian Mîndruță, printre alții. Se spune că introducerea unei taxe de reînnoire anuală i-ar face pe deținătorii nelegitimi să renunțe la domeniile pe care le-ar fi  blocat.  Acest rezultat este însă îndoielnic. Dacă va stabili un nivel foarte ridicat al taxei, acesta va fi achitat de toți deținătorii de domenii .ro iar cei mai mulți dintre aceștia sunt deținători legitimi ai acestora și le folosesc.  Dacă taxa va fi mică, obiectivul invocat nu va fi atins.  
Deși am folosit expresia ”utilizare legitimă” versus ”utilizare nelegitimă” trebuie spus că vor fi greu de separat cei care se încadrează într-o definiție sau alta.  Chiar eu, ori de câte ori, am avut o idee nouă sau mă pregăteam să încep un proiect, rezervam imediat denumirea de web aferentă, odată cu solicitarea de înregistrare la OSIM a unei mărci omonime. Era o simplă măsură de prevedere.  Unele proiecte le puneam în aplicare imediat, altele erau amânate până la un moment mai favorabil.  Cât de legitimă era atitudinea mea? Eu aș spune că orice domeniu web care corespunde numelui sau denumirii ori unei mărci înregistrate trebuie să fie în afara oricărei suspiciuni de utilizare nelegitimă. 
Au fost însă și persoane care s-au opus noii taxe inventate de guvern dar mai degrabă din considerente de oportunitate sau etice.  S-a spus astfel că guvernul caută de fapt să facă rost de o sursă de finanțare sigură pentru ICI, o entitate deținută de către stat.  Observația este probabil corectă și aș adăuga faptul că ICI are nevoie de venituri dar acestea ar trebui să provină din dezvoltarea de software, una din cele mai bune afaceri la nivel mondial în acest moment și pentru mulți ani de aici încolo. 
Argumentația juridică, pro și contra noilor măsuri, a lipsit însă din dezbatere și consider că este momentul ca această să fie prezentată.  
Deținătorul unui domeniu web capătă această calitate prin semnarea unui contract cu ICI, operatorul registrului național de domenii web - ROTLD. Conform unei reguli vechi (și ”sănătoase”) de drept, contractul este ”legea părților”, adică are forță obligatorie, ca și legea. Contractul folosit de ICI, disponibil aici (http://www.rotld.ro/), este detaliat și destul de bine construit, însă în formatul unui contract de adeziune, care nu poate fi negociat/modificat în vreun fel.  Aici apare o primă problemă, cu însuși acest contract, care ar trebui să poată fi negociat iar în caz de neacceptare expresă, în scris, clauze cum sunt cele referitoare la dreptul ICI de a rezilia unilateral contractul nu sunt valabile, așa cum prevede art.1203 din Codul Civil. Contractul prevede pe de altă parte, în art.5, că ICI poate modifica unilateral contractul sau poate schimba serviciile furnizate. ICI poate invoca acest articol în favoarea sa dar poziția sa nu este atât de sigură iar întinderea modificărilor nu poate fi prea mare în condițiile în care această clauză nu poate face obiectul vreunei negocieri.  Nu poate fi valabilă o modificare a contractului care ar avea ca rezultat schimbarea întinderii sau naturii dreptului dobândit de deținătorul domeniului.  
În ceea ce privește acest drept o definire a sa este dificilă - contractul standard al ICI se referă în art.1 la cel care înregistrează domeniului ca fiind un ”cumpărător”, ceea ce ar duce la concluzia că ar fi vorba de un adevărat drept de proprietate asupra domeniului de internet. Din interpretarea celorlalte clauze rezultă însă mai degrabă că este vorba de un drept de utilizare, dar o utilizare perpetuă, nefiind prevăzută vreo limitare în timp. De asemenea, pct.20 din condițiile de înregistrare ale ROTLD prevede clar că ”Înregistrarea unui nume de domeniu nu conferă decât dreptul de folosință asupra sa”.
Dacă am interpreta dreptul deținătorului domeniului web ca un adevărat drept de proprietate perceperea oricărei sume ulterioare înregistrării ar fi pur și simplu inadmisibilă. Ar fi ca și cum statul ar vinde acest drept de mai multe ori, odată cu fiecare prelungire.  
În situația unui drept de utilizare perceperea unei taxe ulterioare înregistrării, fără a fi prevăzută inițial, ar constitui o intervenție brutală, prin norme legale, în cadrul unui contract de drept privat, ceea ce este, din nou, inadmisibil. Adică, ICI are dreptul de a modifica clauze contractuale, conform art.5, în limitele menționate, dar nu poate fi emisă o hotărâre de guvern prin care să se obțină direct același efect și care să permită orice modificare.  Altminteri, pe logica aceasta, statul ar putea să ne oblige data viitoare să plătim taxe pentru domeniu în funcție de numărul de cuvinte din site (!!). Sau altă trăznaie, că imaginație există.     
ICI invocă modelul folosit în multe state ale Uniunii Europene, inclusiv la nivel comunitar, de către EURid, organismul corespondent pentru ROTLD care se bazează pe sume plătite anual. Trebuie avut în vedere că perceperea de taxe anuale a fost folosită în respectivele state și la nivelul UE încă de la început, de unde rezulta clar că dreptul pe care îl dobândea cel care înregistra domeniul era temporar.  În mod firesc, taxele respective au cuantumuri mai reduse decât cele aplicate în prezent de către ICI.  
În concluzie, modificarea regimului de taxare a unui domeniu de internet administrat de ICI, avută în vedere în proiectul de hotărâre de guvern, nu poate avea loc în modalitatea propusă.  ICI are dreptul să solicite de la cei care au înregistrat domenii web plata costurilor de mentenanță dar pentru asta nu este nevoie de o hotărâre de guvern decât în măsura în care trebuie impuse obligații în sarcina ICI care să limiteze nivelul tarifelor. Tarifele percepute ar trebui să fie fundamentate strict pe costurile pe care le are ICI cu activități care sunt la rândul lor absolut necesare.  De exemplu, în acest tarif nu ar trebui să fie inclus costul participării ICI la conferințe internaționale (așa cum apare în expunerea de motive). Chiar dacă participarea ar fi utilă pentru ICI, ea nu este necesară pentru realizarea funcțiilor acestuia de ținere a evidenței domeniilor web. Activitatea de administrare a domeniilor internet este una destul de complexă dar nu este atât de costisitoare pe cât ar vrea ICI să se creadă (de exemplu, în loc de servere proprii, poate apela la găzduire în ”cloud”).  În plus, aprobarea nivelului  efectiv al sumelor percepute de către ICI, care este un monopol, ar trebui să fie făcută de către o autoritate de reglementare independentă (de exemplu, ANCOM), nu de către ministerul în subordinea căruia se află administratorul ROTLD.    
Tranziția către noul sistem trebuie să respecte câteva principii elementare de drept civil - nu este oportună și nu este legală intervenția statului printr-o hotărâre de guvern - și trebuie să respecte și drepturile dobândite de către titularii de domenii anterior datei la care modificările sunt operate.  Dacă noua modalitate de taxare a domeniilor web ar fi privită mai mult ca o sursă de venituri suplimentare pentru ICI, ar fi afectată o gamă largă de titulari de domenii web și ar risca să producă o migrație a utilizatorilor către alte orizonturi. În fața unor costuri ridicate impuse de ICI utilizatorii pot re-descoperi repede că internetul este o rețea mondială iar ICI poate re-descoperi, pe propria piele, ce înseamnă concurența!