Greii din telecom cer ANCOM să schimbe radical planul de reducere a tarifelor de interconectare
ieri, 20:13Autori: Adrian Seceleanu , Adrian Dumitrache
Dacă tarifele de interconectare vor fi reduse de anul viitor de la 3 eurocenţi / minut la 0,86 eurocenţi / minut, statul va pierde taxe de 13 mil. euro / an, iar companiile de telecom venituri totale de 206 mil. euro, potrivit unui studiu al KPMG, finanţat de o asociaţie a Cosmote, Orange şi Vodafone.
Planul Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) de a impune, peste trei luni de zile, o reducere cu 71% a tarifelor de interconectare practicate de operatorii de telefonie mobilă nu ţine cont de realităţile de pe piaţă şi va avea ca efect doar o reducere a capacităţii companiilor de a investi în reţele de voce şi internet mobil de ultimă generaţie, au declarat, în cadrul unei conferinţe, directorii generali ai Cosmote, Orange şi Vodafone, cei mai mari operatori de telefonie mobilă de pe piaţă.
Una dintre cele mai serioase probleme provocate de acest plan este aceea că după ce tarifele de interconectare din România vor fi mai mici decât cele din Germania sau din alte ţări din lume, operatorii locali vor pierde o sursă importantă de venituri şi de profitabilitate, a a declarat Jean-François Fallacher, CEO al Orange România. „O asemenea scădere a tarifelor ar fi dăunătoare. Se pierd bani pe care companiile locale îi primeau de la operatori din străinătate.“
Întrebarea care se pune este ce vrea ANCOM să repare cu acest plan, în condiţiile în care în România sunt cele mai mici tarife de telecom din UE, iar traficul este unul dintre cele mai ridicate. „Trebuie să ne asigurăm că modelul rămâne sustenabil“, a spus Iñaki Berroeta, CEO al Vodafone România.
Şeful Romtelecom şi Cosmote, Nikolai Beckers, a afirmat că, pe lângă reducerea de venituri de 200 milioane de euro, trebuie luată în calcul şi investiţia în 4G în următorii ani, preconizată la 300 mil. euro.
„Vom avea o lipsă de 500 milioane de euro, o sumă importantă în contextul actual, care trebuie acoperită într-un fel sau altul. Una din opţiuni ar fi majorarea tarifelor practicate pentru clienţii finali, dar piaţa românească nu va accepta o astfel de măsură şi este normal să se întâmple aşa. Pe de altă parte, pentru a avea servicii de calitate şi o infrastructură bună, avem nevoie de investiţii şi, în acest context, trebuie să ajungem la un compromis cu autoritatea de reglementare“, a spus Beckers.
Statul va pierde anual taxe de 13 mil. euro, iar operatorii de telefonie mobilă vor pierde venituri de 206 mil. euro în cazul în care ANCOM nu îşi va schimba planul de a reduce de la 1 ianuarie 2014 tarifele de interconectare ale operatorilor de la 3,07 eurocenţi pe minut la 0,86 eurocenţi / minut, potrivit unui studiu realizat de KPMG la solicitarea Asociaţiei Operatorilor Mobili din România (AOMR), o organizaţie care grupează Cosmote, Orange şi Vodafone - cele mai mari companii locale de comunicaţii mobile.
Statul va pierde venituri din TVA de 3,6 mil. euro şi 9,5 mil. euro din impozitul pe profit, a spus Ciprian Negură, senior manager, Telecom Advisory la compania de audit KPMG.
În ceea ce priveşte operatorii, impactul net va fi de aproape 60 mil. euro pe an, în condiţiile în care odată cu scăderea veniturilor de 206 mil. euro şi costurile companiilor de comunicaţii se vor reduce cu aproximativ 146,7 mil. euro. „Reducerea este mai mare la capitolul venituri decât la capitolul costuri. Aceşti bani (cei 60 mil. euro - n. red.) se taie direct de la fondurile alocate investiţiilor şi construirii de infrastructură“, a spus Negură. România va avea ca rezultat al acestei decizii a ANCOM o industrie de telecomunicaţii „low-cost“ cu investiţii „reduse“, a adăugat el.
ANCOM ar trebui să asculte cu atenţie toate opiniile şi în special „argumentele bazate pe costuri financiare“ legate de evoluţia tarifelor de interconectare pentru operatorii de telefonie mobilă şi să ia o decizie care să nu creeze „uriaşe probleme“ şi să ducă România într-o „extremă“ între ţările Uniunii Europene, a declarat pe de altă parte ministrul societăţii informaţionale Dan Nica în cadrul conferinţei organizate de Asociaţia Operatorilor Mobili din România (AOMR).
În intervenţia sa, ministrul a susţinut indirect punctul de vedere exprimat de cei trei operatori, respectiv acela că ANCOM ar trebui să nu propună o reducere atât de brutală a tarifelor de interconectare de la 1 ianuarie 2014, de la 3,07 eurocenţi pe minut la 0,86 eurocenţi / minut.
„Ceea ce cred eu este că România are nevoie ca întotdeauna de înţelepciune şi de găsirea unui echilibu just. Deci nu poţi să te compari cu alte ţări din UE, să faci un benchmark atunci când vorbeşti de tarifele de terminare fără să te uiţi la faptul că tarifele tale de retail sunt deja cele mai mici din Europa. Trebuie să existe un echilibru care să conducă la o decizie foarte înţeleaptă în domeniu pentru că o decizie care ar putea să fie nefundamentată ar putea să conducă în mod evident la o încetinire sau o stopare a investiţiilor în 4G, lucru pe care nu ni-l dorim sub nicio formă. În domeniul tarifelor de termuinare s-au luat diverse decizii, s-au adoptat diverse modele. (…) eu nu cred că nu s-au făcut studii de impact ci că pur şi simplu nu s-au avut în vedere o mulţime de factori când s-a luat această decizie care este, nota bene, obligatorie pentru toate ţările Uniunii Europene. Unele ţări au adoptat un anumit model ( de calculare a tarifelor de interconectare - n. red.) - LRIC pur - care este un model care nu ia în considerare foarte multe costuri, cu licenţe, sau alte costuri care sunt considerate că nu au legătură cu tarifele de terminare“, a spus Nica.
Ministrul a adus apoi în discuţie faptul că anul trecut statul român a încasat de la Cosmote, Orange, RCS&RDS şi Vodafone aproape 700 de milioane de euro în urma unei licitaţii prin care operatorii au achiziţionat spectru radio pentru servicii de date mobile 4G şi şi-au reînnoit dreptul de utilizare pentru frecvenţele deja utilizate.
„Dacă această sumă (de 700 mil. euro - n. red.) nu este recunoscută la calculul tarifului de terminare pentru o perioadă de timp acest lucru ne creează şi va crea o problemă“, a spus Dan Nica. „De asemenea, vrem să dezvoltăm 4G - iar ca să dezvolţi 4G ai nevoie de o mulţime de echipamente care trebuie să fie instalate într-o mulţime de locaţii şi care trebuie să le amplasezi pe teritoriul ţării care nu este nici foarte mic şi nici foarte uşor de acoperit datorită diferenţelor de relief. Dacă investiţiile în 4G nu sunt luate în considerare deloc la calculul tarifelor de terminare, nici măcar ca un procentaj, această chestiune nu va fi foarte stimulativă pentru investiţiile 4G şi atunci vom fi bucuroşi că vom avea un tarif de terminare care este comparabil cu cel din Franţa, şi fără (a avea - n.red.) reţele 4G. Sau (vom avea - n. red.) reţele 4G în Bucureşti şi când am ieşit afară din Bucureşti - nu (vom avea - n. red.). Ar fi de acceptat un asemenea model? Nu“, a punctat ministrul.
În încheierea intervenţiei susţinute în faţa directorilor generali ai Cosmote & Romtelecom, Orange şi Vodafone, şi a vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei Valentin Mircea, ministrul a sugerat că ANCOM trebuie să asculte toate argumentele aduse de industrie.
„Eu îi felicit pe cei de la ANCOM pentru că au o consultare foarte activă în care toate punctele de vedere şi modelele, mai ales argumentele care sunt bazate pe costuri financiare şi pe predicţiile normale care se fac în asemenea situaţii sunt analizate, astfel încât şi în acest domeniu România să fie un exemplu de înţelepciune şi nu un exemplu în care te afli într-o extremă sau în alta, lucru care ar putea să creeze uriaşe probleme.“
Pe de altă parte, Valentin Mircea, vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, a spus şi el că i se pare că modelul utilizat de ANCOM este „sever şi uşor excesiv“, adăugând însă că operatorii ar trebui să înceteze să se plângă de acest lucru, în condiţiile în care planul este anunţat de ani de zile de Comisia Europeană şi nu constituie altfel nicio surpriză. „Operatorii trăiesc din nostalgie uneori. Se ştia foarte bine că se ajunge aici. Eu înţeleg regretele, dar nu cred că ajută“.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.10.2013